Doar noi

 Pe o margine de gând, prins în zbor cu fluturii

Te rechem și te cuprind cu izvorul din Cuvânt

Eu să fiu metafora florilor tale de gheață

Tu să-mi fii destin întârziat în soartă.

În visarea mea de fată colorez ziua de mâine.

Clipa adormită ieri, albă să tresară azi.

Efemerul să se-nchidă în albastrul din iubire

Clipei să-i revină șansa să strălucească în Lumină.

Te-am pictat pe curcubeul dorului-dor cu Veșnicia.

Rătăcind pe vechi cărări fără visul de mai bine

Într-o seară oarecare ți-a deschis iubirea poarta

Și ți-au renăscut în suflet mii de vise și speranțe.

Am călcat cu pași de Îngeri peste podul răului

Și am înflorit câmpia arsă cu dezamăgiri

Cu alese flori udate, cu o lacrimă din zori

Renăscută din culoarea cerului fără de nori.

Citeste pana la capat 🢂

Vise frumoase-somn liniștit

Noi de cele mai multe ori suntem propriile noastre arme ascuțite când vine vorba de relaxare, odihnă… Am avut câteva zile puțin mai zbuciumate decât normal și am dat totul peste cap, în special somnul. La început nu am luat în serios, însă după câteva zile mi-am pus întrebări și am început să îmi impun, să îmi controlez gândurile…mai bine spus…să îmi programez singură, chiar și ceea ce doresc să visez. Nu e deloc ușor, însă încerc să mă detașez de toate gândurile negative…ceea ce este foarte greu,…și încerc să mă concentrez doar asupra activităților ce mă destind. Și muzica e benefică, însă mie seara târziu nu mă prea ajută la somn. Pentru mine e benefic doar proiectarea în minte al imaginilor frumoase, plus lenjerie de pat albă, o cană de ceai de tei înainte de a mă culca. În decursul timpului am observat că stresul cotidian ne poate da chiar și coșmaruri noaptea, de aceea m-am decis să beau ceai de tei înainte de culcare deoarece teiul are un efect plăcut și calmant asupra sistemului nervos, sau o cană de lapte ce conține serotonină, o substanță pentru somn și bună dispoziție. Unele cunoștințe spun că pe ei îi adoarme calculatorul sau televizorul, însă la mine nu este așa și nu sunt de acord cu asta pentru sănătate…deoarece zgomotele, scenele ne poate influența subconștientul. M-am decis să îmi combat stimulii exteriori pentru a putea avea o noapte liniștită. Înainte de culcare am înlocuit televizorul și calculatorul cu o carte, aerisesc bine camera și…somn ușor…vise plăcute!

Citeste pana la capat 🢂

Melodia sufletului nostru

Prea multă agitație în jur

Ca să rămânem conectați la melodie,

E de ajuns să inspirăm adânc

Și tot ce ne alcătuiește ca ființă,

Și prea puțină tihnă pentru Suflet,

Să-i dăm răgaz și peste zi, ar vrea,

Pentru a-i asculta cântecul magic.

Pe note muzicale fără seamăn,

El ține echilibrul vieții noastre,

Într-un continuu dialog comun,

Pe ritmul minunat primit,

Din prima zi a existenței.

Nu trebuie să fim cunoscători în acest sens,

Compozitori cu studii muzicale,

Căci fiecare simte al său ritm

Și-l fredonează dimineața, la înviorare.

E atâta veselie pe al nostru chip

Și strașnică petrecere în Suflet,

Când ne lăsăm purtați pe aripile dansului ad-hoc,

Iscat de muzica ce corpul o percepe.

Aliniați în plan superior,

Cu mintea, Sufletul, inima, corpul,

Simțim acele unde muzicale cum roiesc în jur

Și-și instalează bașii în timpane.

Plutim în armonia ce-i desprinsă din poveștile cu zâne

Și tot ce trebuie făcut anticipăm,

Suntem într-un miraj multicolor de stele,

Dar cum deschidem ușa și ieșim în stradă,

Sonorul muzicii din Suflet s-a diminuat.

Ne tot perturbă zgomotul produs,

De multitudinea mașinilor ce roțile-și învârt,

Freamătul străzii ce se animează de cu zori,

Căci fiecare are câte-o treabă de făcut

Și-i musai să o începi la prima oră.

Ziua continuă în alergătură, fiind

Tot timpul ce-o compune, ocupați,

Mai auzim din când în când din melodie,

Dar n-avem cum s-o fredonăm

În fața publicului larg.

Omul de azi se zice că-i modern,

Fiind crescut și înconjurat doar de tehnologie,

Dar tocmai toate acestea ne-au îndepărtat,

De melodia Sufletului nostru.

În clipele de liniște ivite,

Se-aude iarăși melodia noastră,

Ne bucură să știm că nu s-a supărat

În acel timp, cât nu i-am acordat atenție.

Se simte imediat cum încordarea nu mai este,

Cum mintea se destinde și inima vibrează,

În ritmul muzicii care descarcă endorfine în corp,

Să ne simțim extrem de bine în pielea noastră.

Și astfel, prinși iar de vraja

Melodiei Sufletului nostru,

Totul se derulează ca hipnotizat,

Nu mai simțim nici presiune, nici dificultate,

Găsind soluții pentru orice lucru complicat.

Nu e ușor, dar nu-i nici greu,

Se va alinia conform Legii Divine care ne-a creat.

Citeste pana la capat 🢂

Îmbrățișări

Minunat gest este îmbrățișarea,

Ce vine chiar la timpul potrivit,

Îți spulberă, pe loc, oftatul

Și degajează sufletul de mult balast.

Îmbrățișările ne pun în rezonanță,

Cu tot misterul cel universal,

Creează legături mult mai profunde

Și ne deschid, spre ceruri, inimile larg.

Îmbrățișarea e calmantul pentru minte,

Susține dragostea, crescând încrederea,

Eliberează un hormon, oxitocină

Și adaugă vieții, încă o zi.

O îmbrățișare afectuoasă,

Poate să spună mult mai mult decât orice cuvânt,

Căci copleșit de sentimente,

Este posibil, să nu îl găsești.

Puterea ei este atât de mare,

Manifestată prin efectul remanent,

Iar dacă vei îmbrățișa și viața,

Doar soare o să fie pe-al tău cer.

Îmbrățișăm când avem reușite,

Când trecem prin momente dificile,

Dar ce frumos ar fi dacă de azi,

Ne-am oferi cadou, îmbrățișări!

Să îmbrățișăm tot ce ne iese-n cale,

Fie că-s oameni sau că sunt copaci,

Roua de dimineață, stele, ploi, pe toate

Să le armonizăm cu ale noastre energii.

Îmbrățișări vindecătoare înconjoară,

Planeta ce ne ține pe a ei spinare,

Formând în jurul său corsetul,

Care să îndrepte viața către nemurire.

Citeste pana la capat 🢂

Pas în doi

Tu mă iubești așa cum sunt,

Fără să încerci ca să mă schimbi,

Mă lași să fac alegeri, una după alta,

Știind că a iubi, înseamnă libertate.

Atenția este vizorul vieții,

Ce ne focalizează în prim-plan,

Lăsând să-și facă treaba, așa cum se cuvine,

Instinctul care vine din interior.

El nu ne vrea să ne simțim blocați,

Într-un tandem ce nu evoluează,

Datori suntem, să creștem amândoi,

Iar tu ai înțeles, deja, cum stă această treabă.

Indiferent ce joburi am ales

Sau poate ele ne-au găsit pe noi,

Reacția avută, să se manifeste,

Cu fast și bucurie pentru amândoi.

Evoluăm și niciodată nu o să mai fim

Cum am fost ieri, acum o lună sau acum un an,

Dar cel mai important, pentru un cuplu,

Este să fie în același ritm.

Eu te iubesc așa cum ești,

Fără să încerc ca să te schimb,

Te las să faci alegeri, una după alta,

Știind că orice ar fi, tot te urmez.

Ne-am întâlnit să ridicăm iubirea,

Pe cele mai înalte culmi,

Sporind în suflete imensa mulțumire,

Că ne susținem reciproc.

Suntem capabili de orice este frumos,

Putem s-aducem zâmbete pe buze,

Atunci când cineva e în impas,

Nu trecem cu vederea acest lucru.

Mergem la pas, luându-ne de mână

Și ținem ritmul energiei vieții,

Urcăm treaptă cu treaptă către suflet

Și ascultându-l cu atenție.

Sufletul meu vibrează cu al tău,

Împărtășesc secretele uitate,

Ne-atrag atenția, când suntem spectatori,

Spre bucuria, inimilor noastre.

Așa ne întoarcem la origini,

Gustând, puțin câte puțin, din tainele ascunse,

În noi se află tot ce este Sus

Și tot ce-a fost, și o să fie pe acest Pământ.

Pornit-am căutarea sinelui prin lume,

În doi, e mai frumos și de folos,

La pas ne este bine și menținem ritmul,

Cu fericirea care e în noi.

Citeste pana la capat 🢂

Timp liber

Dacă am timp liber, urmăresc și ceva filme la televizor. Acestea sunt întrerupte invariabil de calupuri de anunțuri publicitare. Și iar invariabil începi să te crucești de unele anunțuri.

După frecvența publicării unui mesaj publicitar, am aflat că majoritatea populației feminine din România suferă în tăcere, având usturimi și mâncărimi în zone delicate, și-și ostoiește suferința cu Vagisan, în care au deplină încredere deoarece este din Germania…ha.

Aflam și un lucru îmbucurător, cei de la Dr. Max vor ține lumina închisă noaptea-n farmacii, ca să nu crească prețurile la medicamente.

Urmează vocile sâcâitoare din unele reclame, cea a celui ce face reclamă pentru Altex, care parcă-i strâns de…fudulii(vorba din popor) și vocile duduilor ce mitraliază numele firmelor cu succesiuni de litere…CCC și XXX. Probabil și felul ăsta de „recitare” gâtuită/pițigăiată și mitraliată, o fi vreo strategie publicitară și nu știu eu. În orice caz pe mine mă agasează, de mult n-am văzut o reclamă haioasă.

În concluzie, ținând cont de frecvența reclamelor, suntem o nație bolnavă rău, ne bagă ăștia pe gât o groază de medicamente. De atâta Alle gel dat pe picioare, o să fie femeile toate cu picioare…claxonabile. O să-mi spună unii că de aia este telecomanda, să pot schimba canalul dacă nu-mi convine. Nu știu dacă ați observat, dar pe toți îi apucă publicitatea-n același timp.

Asta e, n-o să dispară reclamele și nici sâcâiala lor, oricât de cretine sunt.

Citeste pana la capat 🢂

De la început

Dacă ar fi s-o iau de la început,

Aș merge pe aceleași dragi poteci,

Ce m-au purtat spre dragoste și dor,

Găsindu-te pe tine, dragul meu.

Tu mă știai de multă vreme,

Eu nu-ți văzusem, dragul chip,

Doar auzisem despre tine,

Numai povești fără sfârșit.

Pe drumurile ce erau comune,

Doar ochii tăi mă reperau tiptil,

Eu îmi feream privirea de oricine,

Fiind timidă până peste cap.

Misterios și plin de voioșie,

Erai descris de prietenii comuni,

Un amalgam de drumeții și poezie,

Stârnit-au curiozitate inimii.

Nimic nu poate egala momentul întâlnirii,

Erai mult mai frumos decât aș fi visat,

Eu am roșit, când mi-ai dat trandafirul,

Iar tu te-ai fâstâcit de-a binelea.

Dacă ar fi s-o iau de la început,

Aș căuta s-ajung, mai repede, pe aceleași drumuri,

Să te întâlnesc pe tine, dragul meu,

Căci te știam din vise și poeme.

Având idee cine ești,

Aș sta să-ți urmăresc privirea

Și în momentul oportun,

Să mă prefac că un pantof, mă strânge și mă doare.

Tu, ca un gentleman adevărat,

Să te oferi să îmi slăbești cureaua

Și dezlegând, apoi, mistere,

Să ne trezim mergând desculți.

Prin iarbă și nisip să alergăm,

Grăbindu-ne să prindem trenul vieții,

Căci am bilete pentru amândoi,

Să împărțim același drag cupeu.

Oricum ar fi să fie calea,

Pe care trenul a ales-o,

E clar că începutul trebuia să fie, ca într-o poveste,

Cu un băiat, o fată și a lor iubire.

Citeste pana la capat 🢂