Cu trenul de opt dimineața,
Îți las pe masă un pachet,
În caz că ți se face foame.
Drumul e lung și afară-i frig,
Să-ți iei mai multe haine groase,
Nu te juca cu anii tăi,
Fii bun cu tine și cu alții.
De nu ajungi la timp, să nu-ți faci griji,
Se mai întâmplă atunci, când tot depinzi de ceilalți,
Îți cere scuze c-ai venit cu trenul, tocmai de departe
Și a fost drumul lung și-obositor.
Să nu te pleci în fața nimănui,
Ești om ca tot omul pe lume,
Fii demn și vrednic orice ar fi,
Nu căuta să minți, să te prefaci.
Ai școală multă, n-am ce zice,
Te-am învățat cum să fii om,
Să ai curaj, unde te-oi duce,
Să-ți spui părerea cât mai blând.
Nu căuta să pari altfel,
Lasă-ți iubirea să se vadă,
Pune o vorbă bună pentru fiecare,
Așa-ți mai faci un prieten, doi.
Să ai mereu la tine bunătatea,
Căci nu știi peste cine dai,
Încearcă să te bucuri pentru toate,
Așa cum ai făcut mereu.
Lasă să treacă de la tine,
Dar fără să te umilești,
Vezi, adevărul să triumfe,
Căci el ți-arată drumul drept.
Să nu pierzi nopțile degeaba,
Mai bine să citești câte ceva,
Ce tot spun eu! Ești ditamai bărbatul,
Ce pleacă să își facă rostul său.
De te îndrăgostești, iubește!
Fii fericit și fă-o fericită!
Nu te juca cu sentimentele unei femei,
Păstrează-ți puritatea-n suflet.
Parfumul vieții să îl simți pe a ta piele
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu